În contextul Legii Avertizorilor de Integritate, angajatorii pot fi considerați vinovați de luarea unor măsuri de represalii împotriva angajaților care fac raportări cu privire la încălcări ale legii în cadrul mediului profesional. Astfel, dacă aceste măsuri sunt contestate în instanță, angajatorii care “se răzbună” vor trebui să demonstreze că aceste măsuri nu au fost luate în legătură cu raportarea și că au fost luate în alt context sau pe alte baze decât raportarea.
În contextul Legii de protecție a avertizorilor de integritate (Legea nr. 361/2022), represaliile sunt definite ca “orice acțiune sau omisiune, directă sau indirectă, apărută într-un context profesional, care este determinată de raportarea internă sau externă sau divulgarea publică și care provoacă sau poate provoca prejudicii avertizorului în interes public“.
Pe scurt, ideea este că daca o persoană face o declarație publică sau o dezvăluie public, acea persoană sau altcineva (coleg, rudă a acelei persoane etc.) nu poate fi pedepsita în context profesional. Pentru ca persoana care a facut dezvăluirea să beneficieze de măsurile asiguratorii prevăzute de Legea Whistleblower, trebuie ca represaliile să fi fost cauzate de dezvăluire.
Masurile de protectie prevazute de Legea Whistleblower se aplica nu doar celui care denunta, ci si facilitatorilor, acelor terti care au legaturi cu raportorul in interes public si care ar putea suferi represalii intr-un context profesional, cum ar fi colegii sau rude ale acestuia, precum si persoanele juridice detinute de catre denuntatorul in interes public sau pentru care avertizorul in interes public lucreaza sau cu care are alte tipuri de legaturi intr-un context profesional.